Articol. Vama. Avem!

Dupa lupte seculare hop si eu cu povestile. Ajuns de o saptamana din Vama reusesc sa imi pun cuvintele in forma si sa le dau mai departe.
Inainte de asta te intreb daca stii cum e sa te manipuleze cineva zilnic :
- Ce sa iti fac de mancare? De ce iti e pofta? Ai manca sarmale? Ai manca spaghetti? Ai manca ciorbe? Ce vrei sa iti fac? Da’ ciocolata? Da’ suc? Da’ ce vrei?
Vine si raspunsul
- Nimic. Nu imi e pofta de nimic ca e cald. Vreau apa.
- Nici lebenita?
- Ba da. Ar fi buna una (asta ca sa scap de intrebari multiple)
Da' de unde ....
- De care? Cum sa fie?
- Huh?! De lemn daca se poate.

Asta una. Baga intr-a doua.
- Puiucu mami, ce suc vrei sa bei?
- Nu mai beau sucuri, dar ia apa daca tot vrei sa iei ceva.
Ea vine cu Fanta (asta se intampla seara)
Dimineata, hodoronc tronc :
- Puiucu mami, ti-am luat Cola ca am vazut ca Fanta nu iti place.
Care parte din “nu beau suc” nu e descifrabila?!

Trec zilele. Aceleasi intrebari. Inca un suc adus. Acum sunt 3 in frigider ... intacte =)) Spre sfarsitul neuronilor, intrebarea evidenta :
- Ce sa iti fac de manacare? Ai pofta de salata de beof ? De mamaliga cu branza...ce zici, ai pofta?
- De rahat.
- Uhmmm ... gasesc aici la magazin?
- Tusi scumpa, te iubesc, dar nu mi foame! Sunt bine.
- Pruncu mami, tu nu mananci nimic!

Elvira o cheama. Si o iubesc ... pe cuvant!

Si cam asta este cauza intarzierii cu Vama in randuri.

Deci VAMA.
Au trecut vremurile in care se calatorea cu trenul peste 800 km. Mai noi, pe criza, se merge cu ... AUTOSTOPUL.
Tur :
1. Zalau – Cluj (15 lei / 2 persoane)
Discutii pe care nu mi le reamintesc, dar soferul parea high.
2. Cluj – Tg Mures (free of charge)
Camioneta vine. Camioneta lasat la intrare in Tg Mures. Nu imi amintesc nimic din ce am vorbit cu soferul. Am strabatut orasul cu autobuzul 47 sau 45 sau 7 sau ceva in gen cu Pussycat Dolls – Buttons pe fundal si am ajuns la iesirea spre Brasov. Stationare maxim 15 minute, mancat cornulete cu ciocolata de casa (sar’mana tanti mami lu’ Ale), baut apa in prostie.
3. Tg.Mures – Bucuresti (centura) (free of charge)
Am stat maxim 10 minute. Faceam eu autostopul. Alexandra se tragea pe fese. M-am bagat in tufis la shu-shu. Nu intru bine in tufis ca Ale opreste prima masina : “Dodooo, hai repedeee”. No da-i raul din tine si fugi. Cand i-am vazut fatza soferului la aparitia mea, ma gandeam ca mai bine ar fi sa luam urmatoarea masina. Da sa-si mai puna pofta-n PUII meii =))
Asta lucreaza la TVR si s-a oprit la Azuga sa isi ia 15 litri de apa de la nu stiu ce izvor. Noi tot cu cornulete dupa noi ) El tot cu apa. La inceput a spus ca nu mananca cornulete ca are diabet, dar intr-un final a mancat juma’ de punga. Ce iti e si cu boala asta... Vreme trece, noi asteptam capitala.
4. Bucuresti (centura) – Bucuresti (autostrada “vietii”) (free of charge)
Aici era randul Alexandrei sa stea la stop. Bagajele si cortul fix trantite in praf. Ale pe centura!!! S-o vedeti pe-a me’ simpatica cum dadea cu coatele in vant si tirurile claxonau =))) pishuuu’ lumii! Prindem Loganu’. In Logan un tanar scarbit de Romania (ce-i adevarat era destept el, da pesimist din cale afara) care visa sa emigreze in UK. De cum am intrat in masina, vine si replica lui “Sa nu va prind cu bani ca va dau jos”. Adica sa nu ii dam bani sau sa nu avem bani la noi?
Spor si multam de calatorie!
5. Bucuresti (autostrada “vietii”) – Constanta (free of charge)
Tiruuuuu! Ti ti! Cea mai faina calatorie a fost asta. Cu tiru pe autostrada, cu apa la gura, cu stationare de 45 de minute intr-un peco pe undeva intr-u moment crepuscular. Il ajutam sa fure motorina din rezervor, stam la barfe si purcedem spre Constanta. Asculta Radio ZU de cum am intrat in garsoniera lui. Am trimis mesaj Ralucai Leahu in care ii multumeam soferului Sorin tiristu ca ne-a scapat de asteptare in zadarm mesaj pe care il citeste la urmatoare interventie. Volum maxim in tir. Sorin tiristu se EMOtioneaza : “Vai mai copii, nu mi s-a intamplat in viata mea asa ceva. O sa le spun si nepotilor mei peste ani de faza asta. Va multumsc” Ce emotionant )) Ne-a lasat sa dormim in pat, sa facem ce vrem noi. Scaunele din tir sunt al naibii de comode, imi venea sa dorm pe loc cand ma asezam. Inainte sa ajungem la intrare in Constanta am facut schimb de nr de telefon doarece s-a oferit sa ne ajute cu drumul la intoarcere si pe langa gestul asta imens, a dat prin statie anunt : “Am doi tineri care merg la mare in Vama. Se ofera cineva care merge in acea directie sa ii duca?” Vine si raspunsul : “Ii duc eu ca ma plictisesc”
- Eu sunt la peco cutare, am un tir asa si asa
- Eu sunt in spatele tau
Se uita Sorin al nostru in oglinda ... niciun tir prin zona
- Nu va vedem. Cu ce tir sunteti?
- Cu BMW. =))))
6. Constanta – VAMA (destinatie avem!!!) (free of charge)
Cul! No scoate curu din tir si baga-l in BMW =)) Prapad. Lux. Piele. LCD-uri. Nebunie. Viteza. Noapte.

Miezul noptii ne-a prins pe strada principala din Vama Veche. Imi venea sa mananc pamantul. Facusem in total 15 ore, si nu eram deloc obositi. A urmat ritualul legat de cort, baie noaptea si bere la stuf. 9 zile pline de soare si rasete aiurea. Cred ca a fost una din cele mai bune veri in Vama. In noaptea cand am ajuns ne-am instalat cortul mirific intre Stuf si Autoservire (Baza sportiva) iar in dimineata urmatore am constatat ca eram inconjurati de peste 15 corturi pline de zalauani. O servus, servus. O bere, ceva? :)

Zilnic ne adaposteam intre 12:00 si 15:00 la Expirat, unde nu ne saturam nicicum de prizele de telefon si de muzica aia ... ooo muzica aia!
Intr-o seara, Sinzi cu Vlad / eu cu Ale = fata in fata. Prosteala. Pe mine ma apuca bataile inimii intr-un ritm accelerat, da rau de tot! Vedeam dublu. Ale Jeler simpatica incepe cu show-ul ei de batjocura Yo Mama gen : “Inima ta bate atat de tare incat poate fi folosita ca stampila electronica” (pe asta o retin din toate cele peste 50 de “Inima ta bate atat de tare...”) Nu te uit Ale...nu nu!!!

M-a socat simpatia Bergenbier, Nesty si pentru unii Camel. Am primit gratis beri reci la doza in prostie pe plaja ... ce ieftina e Vama!

Sa nu omitem Shaorma Comunista care ne toaca banii in fiecare an, dar asa shaorma ... niciunde in lume! Una de aia pe zi, undeva pe la 21:00 si servita in locul pentru salvamar, si nimic altceva.

Evident si toate celelate bucurii : rasaritul (care doar in 2 zile a fost din mare), The lost song si Vama Veche la Stuf la rasarit iar noi in apa, 4 litri apa / zi, tipa drogata / beata de la Stuf, super-eroul de la stuf a.k.a. Sburatorul, frica sa nu fim furati (unei tipe de langa i-a furat cortul cu totul ) si liber la voie de nevoie. Nu uitam nici de nebuna aia cu "Pietre de sare, stele de mare, namol AVEM!" sau de aia cu "Porumbelu de la mare care face sexu tare" ... e marketing! :)

Mie imi mai place VAMA. Deja m-a satur sa aud de Vamaia si de faptul ca sunt hoteluri. Stuful a ramas cam acelasi, iar oamenii de orice fel sunt bine-veniti.
La intoarcere, tot autostop ... dar ceva mai dificil =))

Retur:

1. Vama – Mangalia (microbuz ca ocazie canci!) (bilet)
2. Mangalia – Constanta (autocar ca ocazie canci!) (bilet)
3. Constanta – Soseaua veche Constanta-Bucuresti (free of charge)
S-a stricat masina si am ramas in pustietate. Vedeam doar un drum de tara luuuuung cu plopi pe margine si verde imprejur. Masini veneau una la 10 minute. No prinde ocazie de acolo pe 40 grade =)) HORROR!
4. Soseaua veche Constanta-Bucuresti - Lehliu gara (free of charge)
Cu trabantzelul 
5. Lehliu gara – Centura Bucuresti (free of charge)
Cu tiruuuu. Alt tir.
6.Centura Bucuresti – Iesire Bucuresti (free of charge)
7. Iesire Bucuresti – Ploiesti (free of charge)
8. Ploiesti – Brasov (free of charge)
9. Brasov – Tg Mures (free of charge)

Am fost lasati la intrara in Brasov dinspre Bucuresti si trebuia sa traversam orasul ca sa luam ocazia spre destinatie. Intrebam lumea ce autobuz trebuie sa luam si primim 4 raspunsuri diferite. Dam cu banul?! Trecem si pe asta si stam la autostop. Se lasa umbrele si noi eram de 2 ore pe stationare. Deja veneau la munca colegele de breasla :))) In fata noastra una bucata tarfa de lux, in spatele nostru doua bucati tarfe penale. Noi ... doua bucati aiurea =))
In fine, ne ia dupa 4 ore un pocait =))
Drum plin de marturisiri. Pana aici Ale a dormit tot drumul, numarand de la 6 dimineata de cand am pornit. Am rugat-o sa se puna in fata daca e masina mica ca eu sa pot dormita in spate. Ghinion, era microbuz. Ne punem amandoi in fata, o bag pe ea langa sofer iar eu speram sa dorm la geam. Primele 10 minute am spus ca intru si eu in discutie ca deah, nu aveam cum sa intru in masina si sa pun capu pe geam. Cat timp am vorbit Ale deja era cu capul pe umerii mei ... ii dau un cot, se trezeste : “Lasa-maaaa”. Soferul : “Daca iti e somn, du-te in spate si raman eu cu Dodo sa mai schimbam pareri” Ale : “Serios? Mutumesc” Ii bag o moca de “ai pus-o!” si zboara in spate. Nu uit Ale ... nu nu!!!
10. Tg Mures – ZALAU AVEM! (free of charge)

La 4 dimineata ne-am facut intrarea in casa. 22 de ore petrecute in curse lungi, dar nu regretam nimic. Nu regretam ca nu am dat niciun leu la ocazie, nu regretam ca am mintit la intorcere cand le spuneam tuturor ca ni s-au furat portofelele cu tot ce era in ele si am ramas fara bani si de aia stam la autostop, nu regretam ca am facut dusuri reci seara, nu regretam ca Ale nu stie sa faca curat in cort si nu regretam ca am vazut din nou Vama.

Am scris mai tare pentru mine, ca memoria ma lasa ....

Dor de Vama ... infinit (razi Roxi?!)